Cum se bazează diferit statele din Europa Centrală și de Est pe China
De la Praga la Budapesta: De ce regiunea reacționează la China într-un mod cu totul neunitar.
O nouă analiză a think-tankului CHOICE (Central Europe Institute of Asian Studies) arată cât de diferit își structurează statele din Europa Centrală și de Est politica față de China.
Autoarea Ivana Karásková și alți analiști au examinat într-un proiect pilot care factori externi și dinamici politice interne modelează deciziile strategice ale fiecărei țări.
În centrul atenției se află întrebarea de ce state vecine, cu o poziție geografică și o dimensiune economică similare, aleg căi atât de diferite în relația cu Beijingul.
Puncte de plecare diferite în regiune
Țările examinate, printre care Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria, au grade foarte diferite de integrare economică cu China.
În timp ce Ungaria a atras în mod deliberat investiții chineze în ultimii ani, de exemplu în sectorul bateriilor, prin fabrica producătorului CATL din Debrecen, alte state din regiune urmează o cursă mai prudentă.

Analiza CHOICE atribuie acest lucru unei combinații de experiențe istorice, majorități interne și dependența respectivă de piețele de export.
Presiune externă și răspunsuri interne
Studiul diferențiază între presiunea externă, de exemplu din partea instituțiilor UE sau a SUA, și procesarea internă a acestei presiuni în capitalele respective. Potrivit autorilor, guvernele reacționează cu coaliții și priorități economice diferite la aceleași semnale externe. Această diversitate face dificilă vorbirea despre o atitudine unitară a Europei Centrale și de Est față de China, așa cum este simplificat în unele dezbateri.
Decizii strategice comparate
Un rezultat central al analizei este că deciziile strategice sunt rareori luate dintr-o singură motivație. Calculările economice, de exemplu speranțele privind investițiile chineze în infrastructură sau industrie în cadrul Inițiativei Cinturii și Drumului, se întâlnesc cu considerații de securitate și legătura cu structurile de alianță europene și transatlantice.
Autorii subliniază că această combinație se rezolvă diferit de la o țară la alta, în funcție de relațiile istorice și de constituțiile guvernamentale actuale.
Pentru Austria, strategiile chineze diferite ale țărilor vecine generează puncte de contact economice concrete. Companiile austriece precum voestalpine, Andritz AG sau terminalul mare GWP Cargo din Stiria sunt implicate în lanțuri de aprovizionare care includ atât locații de producție din Europa Centrală, cât și furnizori și cumpărători chinezi.

Stabilirea investitorilor chinezi în Ungaria sau Slovacia, de exemplu în domeniul producției de baterii pentru mobilitatea electrică, are un impact direct asupra situației concurențiale a companiilor furnizoare locale din industria auto și a furnizorilor, care este strâns legată de aceste piețe.

Camera de Comerț a Austriei estimează volumul comercial bilateral dintre Austria și China pentru 2025 la aproximativ 23 de miliarde de euro, o valoare influențată și de condițiile regionale din statele vecine.
Sursă: chinaobservers | Articolul original