Supă de crab pe Marte: Senatul american dezbate avansul științific al Chinei

Un cercetător chinez de 20 de ani din Shanghai, deghizat ca o crevanetă de apă dulce roșie de dimensiuni gigantice, a stârnit controverse la o audiere în Senatul SUA. Nu din cauza costumului, ci din cauza viziunii sale: să servească supă picantă de crevapi pentru astronauți pe Marte. Drew Endy, profesor la Stanford University și director pentru Bio-Strategie la Hoover Institution, a prezentat această întâlnire de la o conferință științifică din Paris ca simbol al agendei de cercetare ambițioase a Chinei.

Simbologia unei audierii în Senat

Anecdota poate părea ciudată, dar a atins o coardă sensibilă în Washington. Tânărul cercetător lucrează la biologie sintetică, un domeniu care ar putea permite producția de alimente în spațiul cosmic. Prezentarea sa la conferința din Paris din toamna anului trecut a arătat progrese concrete în cultivarea de proteine în condiții extreme. Pentru senatorii SUA, crevanetele în costum a devenit un semnal de avertizare: China investește masiv în tehnologiile viitorului, în timp ce America dezbate.

Endy a subliniat în fața comisiei că Beijing investește anual peste 500 de miliarde de dolari în cercetare și dezvoltare, o creștere de 14 la sută față de anul anterior. SUA sunt încă în frunte cu aproximativ 680 de miliarde de dolari, dar rata de creștere acolo este de doar 5 la sută. În biologia sintetică, calculul cuantic și anumite aplicații de IA, experții americani văd China deja la paritate sau chiar mai sus.

Cursa tehnologică cu consecințe geopolitice

Audierea din Senat a avut loc pe fondul controlelor de export întărite. Washington încearcă din 2022 să limiteze accesul Chinei la cipuri de înaltă performanță și tehnologia de fabricație a semiconductoarelor. Beijing a răspuns cu investiții masive în capacități proprii. Producătorul chinez de cipuri SMIC produce acum cipuri de 7 nanometri, un salt tehnologic pe care analiștii occidentali nu îl așteptau înainte de 2027.

Colaborarea științifică între universități americane și chineze a scăzut cu 38 la sută din 2020. În același timp, China și-a intensificat cooperările cu instituții europene de cercetare. ETH Zürich, TU München și de asemenea instituții austriece precum Institute of Science and Technology Austria (ISTA) raportează creșterea solicitărilor din Beijing.

Contextul pentru cititorii austrieci

Pentru Austria, această dezvoltare are relevanță directă. Țara a exportat în 2025 bunuri în valoare de 4,8 miliarde de euro în China, mașini, piese pentru vehicule și din ce în ce mai mult tehnologie de specialitate. În același timp, companii austriece precum AT&S cu fabrici în Chongqing sunt profund integrate în lanțurile de aprovizionare chineze. Producătorul de plăci de circuite tipărite realizează aproximativ 45 la sută din cifra de afaceri în Asia.

Academia Austriacă de Științe menține un acord de cooperare cu Academia Chineză de Științe din 2019. În timpuri de tensiuni transatlantice, Viena ar putea îndeplini o funcție de pod sau să ajungă între focuri. Ministerul Economiei examinează în prezent liniile directoare pentru cooperări de cercetare cu China, inspirate de recomandările UE privind „de-risking“ fără decuplare completă.

Cercetătorul în costumul de crab este, de altfel, înapoi la Shanghai și lucrează la un bioreactor de proteine pentru stația spațială chineză Tiangong.

Sursă: China – South China Morning Post | Articolul original